Istoricul SCCCPN

SCCCPN Dabuleni functioneaza in subordinea Academiei de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti" - Bucuresti. Are sediul in comuna Dabuleni, judetul Dolj, pe Drumul National - Bechet-Corabia, la 75 km de Craiova si 40 km de Corabia.

Statiunea Dabuleni si-a desfasurat si isi desfasoara activitatea, in principal, in zona solurilor nisipoase din sudul Olteniei, soluri cu textura grosiera, continut de argila coloidala sub 12 % si de humus redus (0,1-1,6%). Solurile nisipoase au o fertilitate naturala scazuta, fiind slab aprovizionate cu azot si fosfor si mediu aprovizionate cu potasiu.
Din punct de vedere climatic, zona solurilor nisipoase din stânga Jiului este incadrata, dupa Köppen, in provincia climatica CFax, având un pronuntat caracter continental cu usoara influenta mediteraneana, ce se manifesta printr-o uscaciune accentuata in lunile iulie - septembrie si o cantitate normala de precipitatii in lunile mai si iunie. Temperatura medie anuala este de 11,1 oC. Media multianuala a precipitatiilor este 548 mm, fiind repartizate neuniform pe luni si cu variatii mari de la un an la altul.
Privind retrospectiv, primele cercetari agronomice pe solurile nisipoase au fost efectuate in anul 1930, in comuna Gârla Mare din judetul Mehedinti, in organizarea Institutului de Cercetari Agronomice al României si sub indrumarea competenta a marelui invatat, care a fost Gheorghe Ionescu-Sisesti. Cercetarile au continuat, in perioada 1933-1935, la Scoala de agricultura din Poiana-Mare, judetul Dolj, rezultând concluzia ca solurile nisipoase reclama imperios fertilizarea cu ingrasaminte chimice si organice.
Din anul 1955, cadrele didactice ale Institutului Agronomic din Craiova, prin cercetarile efectuate pe nisipurile de la Tâmburesti, judetul Dolj, au adus o contributie insemnata la stabilirea agrotehnicii la plantele cultivate pe nisipuri in starea lor naturala.
În anul 1956, distinsul profesor Grigore Coculescu, in cadrul Institutului de Cercetari Alimentare Bucuresti, a intreprins studii pe nisipurile din sudul Olteniei pentru a stabili gradul de convenienta ecologica pentru tutunul de tip Virginia, in scopul extinderii acestui tip de tutun in zona solurilor nisipoase. Cele mai bune rezultate s-au obtinut pe nisipurile slab humifere, tutunul dovedindu-se, alaturi de vita de vie, una dintre plantele cele mai valoroase pe nisipuri (Coculescu Gr.,1957, Coculescu Gr.,Danau C.,1958).
Cercetarile pe solurile nisipoase au luat amploare in anul 1959, prin infiintarea Centrului experimental in comuna Bechet, judetul Dolj, care a avut ca obiectiv principal valorificarea nisipurilor cu plante de cultura. Acest centru a constituit actul de nastere al Statiunii Centrale de Cercetari pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, care functioneaza cu aceasta denumire din anul 1975.
În anul 1965, Centrul Experimental a fost transformat in Statiune Experimentala pentru Valorificarea Terenurilor Nisipoase, care si-a schimbat denumirea in anul 1970 in Statiune de Cercetari pentru Ameliorarea Nisipurilor Bechet, denumire purtata pâna in anul 1975, când a devenit Statiune Centrala cu denumirea actuala de Statiunea Centrala de Cercetari pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni.
A capatat deci, responsabilitate nationala de valorificare a nisipurilor din România.
În aceasta perioada, contributia cercetarilor efectuate in sudul Olteniei s-a materializat in luarea in cultura a solurilor nisipoase prin lucrari de modelare-nivelare, combaterea eroziunii eoliene, fertilizare ameliorativa si irigare - desecare, precum si in elaborarea de tehnologii specifice de cultivare a cerealelor, plantelor tehnice, furajere, medicinale si legumicole, pomi fructiferi si vita de vie in conditiile nou create. Rezultatele de cercetare obtinute au constituit baza stiintifica pentru construirea sistemului de irigatie Sadova-Corabia cu o suprafata de 80.000 hectare.
Pentru stabilirea speciilor de plante, a soiurilor si hibrizilor care au o adaptabilitate buna la conditiile pedoclimatice ale zonelor cu soluri nisipoase s-au studiat 243 de specii cu peste 2000 de soiuri si hibrizi.
În acelasi timp, in preocuparile cercetatorilor s-a aflat crearea de soiuri la plantele specifice solurilor nisipoase, care sunt mai putin pretentioase la fertilitatea solului si rezistente la seceta. Astfel, s-au omologat doua soiuri de pepeni verzi (De Dabuleni si Dulce de Dabuleni), doua soiuri de arahide (Viorica si Dabuleni) si doua soiuri de fasolita (Aura si Ofelia).
Având in responsabilitate toate suprafetele cu nisipuri si soluri nisipoase din România, Statiunea a infiintat câmpuri experimentale in diferite zone ale tarii la: Deveselu (judetul Mehedinti), Ivesti (judetul Galati), Însuratei (judetul Braila), Rusetu (judetul Buzau), Valea lui Mihai (judetul Bihor) si a colaborat cu Statiunea didactica a Universitatii din Craiova si cu Institutul Delta Dunarii - Tulcea.
Rezultatele de cercetare obtinute de cercetatorii Statiunii Dabuleni au constituit subiectul unui numar foarte mare de referate si comunicari stiintifice, care au intrunit aprecieri favorabile cu ocazia prezentarii in cadrul unor manifestari stiintifice interne si internationale.
Problematica solurilor nisipoase din sudul Olteniei a prezentat interes pentru foarte multi cercetatori si specialisti, care au elaborat 33 teze de doctorat.
În toti acesti ani, Statiunea Dabuleni a desfasurat o colaborare stiintifica fructuoasa cu toate institutele de cercetare de profil, cu statiunile de cercetare si cu facultatiile de agronomie si horticultura, inregistrându-se rezultate de cercetare valoroase.
De asemenea, Statiunea Dabuleni are relatii de colaborare internationala cu institute de cercetare din China, Spania, Egipt, Palestina, R. Moldova si este solicitata pentru asistenta tehnica pentru luarea in cultura a unor importante suprafete cu soluri nisipoase din Botswana. Face schimb de material biologic vegetal si schimb de publicatii stiintifice cu unitati de cercetare din 26 tari.

Activitatea Statiunii Dabuleni a cuprins activitatea de cercetare si activitatea de cercetare stiintifica are urmatoarele directive mai importante:
- ameliorarea permanenta a solurilor nisipoase;
- elaborarea de sisteme de agricultura specifice solurilor nisipoase;
- studiul comportarii unor specii, soiuri si hibrizi de plante rezistente la seceta si mai putin pretentioase la fertilitatea solului;
- crearea de soiuri la plantele specifice solurilor nisipoase (pepeni verzi, arahide, fasolita etc.);
- elaborarea si perfectionarea tehnologiilor de cultivare la cereale, plante tehnice, plante furajere, medicinale, legumicole, pomi fructiferi si vita, in conceptul agriculturii durabile;
- studiul biologiei si al combaterii integrate a daunatorilor, agentilor patogeni si buruienilor cu importanta economica la plantele cultivate pe solurile nisipoase;
- transferul tehnologic al rezultatelor de cercetare la utilizatori.

În prezent Sectorul de cercetare dispune de câmpuri experimentale pe o suprafata de 40 ha, laboratoare, casa de vegetatie, sera inmultitor, uscator de arahide, crama pentru microvinificatie, oficiu de calcul, laborator foto, instalatie de fertilizare cu ingrasaminte lichide cu apa de irigatie si sector mecanic. Pentru realizarea tematicii de cercetare lucreaza in prezent 24 de cercetatori, din care 11 au titlul stiintific de doctor, iar 9 sunt doctoranzi. În cei 40 de ani de cercetare stiintifica s-au eleborat tehnologii de ameliorare a solurilor nisipoase si 32 tehnologii de cultivare a plantelor pe solurile nisipoase. Activitatea de dezvoltare are ca scop principal producerea si livrarea catre cultivatorii agricoli de material saditor pomicol si viticol si de seminte din categorii biologice superioare. Statiunea detine o suprafata de 3.000 ha, din care 565 ha cu vita de vie, 290 ha cu pomi fructiferi si 1959 ha arabil. Activitatea de dezvoltare se desfasoara in cadrul a 11 ferme: 4 ferme viticole, 3 ferme pomicole, 1 ferma legumicola si 3 ferme culturi de câmp. Anual se produc cantitati apreciabile de seminte de grâu, secara, soia, floarea-soarelui, porumb, lucerna, pepeni verzi, legume etc.
În acelasi timp sectorul de dezvoltare produce pentru comercializare, importante cantitati de fructe (piersici, caise, prune, mere), de legume (tomate, vinete, varza, ardei gras, lung si gogosar) si de struguri.


      
              Copyright © 2010, CCDCPN Dabuleni
 


CCDCPN Dabuleni RomanaEnglish CCDCPN Dabuleni CCDCPN Dabuleni